Denumire proiect: „Trasee și convergențe culturale și naționale: Transilvania și Basarabia”

Cod proiect: PN-IV-PB-8.3-ROMD-2023-0134

Prezentarea proiectului

Proiectul propune o explorare a culturii și identității României Mari, din perspectiva celor două provincii, Transilvania și Basarabia. Mecanismele complexe declanșate după 1918, efectele pe termen lung în plan demografic, socio-economic, cultural, dar și al structurilor identitare, pe care reconcilierea diverselor tradiții într-o entitate unitară le-a generat, impun o abordare comparativă pentru a înțelege modul în care regiuni cu trasee și parcursuri istorice diferite până la 1918 au fuzionat și a modului în care identitatea culturală și națională a României Mari s-a redefinit. Abordând conceptul de națiune dintr-o perspectivă constructivistă, analiza se axează pe principalii piloni ai construcției naționale, incluzând atât elementele tangibile și concrete, cât și aspecte din sfera imaginarului și reprezentărilor – mituri, simboluri, ritualuri naționale, instituții, legislație, actorii politici, cultura și practicile culturale cotidiene. Într-un context istoriografic dominat de interpretări ale Marii Uniri din perspectiva semnificației sale naționale și mai puțin a provocărilor și dilemelor care încă marchează spațiul românesc, dar și într-un context social marcat de ascensiunea unor ideologii extremiste, atât la nivel european cât și în spațiul românesc, analiza factorilor care au modelat identitatea și sentimentul de apartenență națională poate contribui la o înțelegere mai profundă a evoluției identității românești în timpurile contemporane.

Obiective și direcții de cercetare

Pornind de la aserțiunea validată că sentimentul național nu apare instantaneu, ci se dezvoltă și se învață în timp, construirea națiunii fiind rezultatul direct al educației sale, prezentul proiect propune:

• Reevaluarea semnificației naționale a momentului de la 1918 și a perioadei care a urmat, în contextul provocărilor și dificultăților întâmpinate de România Mare, din perspectiva celor două provincii, Basarabia și Transilvania și a traiectoriei lor.
• Explorarea modului în care procesul de românizare a fost experimentat și manifestat în Basarabia și Transilvania evidențiind asemănările și particularitățile provinciilor în contextul acestui proces.
• Investigarea influenței reciproce, a aportului cultural al provinciilor în procesul de construcție națională în perioada interbelică, reliefarea elementelor care au contribuit la formarea identității naționale.

Înțelegând conceptul de națiune dintr-o perspectivă constructivistă, ca fiind unul flexibil, care evoluează permanent ca urmare a unui complex de interacțiuni dintre factorii politici, sociali, culturali și istorici, analiza noilor dimensiuni ale identități naționale care a apărut ca o consecință directă a Unirii din 1918 va fi structurată pe principalele elemente considerate esențiale în construcția națională, incluzând atât elementele tangibile și concrete, cât și aspecte din sfera imaginarului și reprezentărilor.

1.         „Narațiunea națională” sau „mitul național”, simboluri și ritualuri

2.         Instituții, legislație și actori politici

3.         Cultură și practici culturale cotidiene

Prin obiectivele asumate şi rezultatele așteptate, dar şi prin posibilele direcţii de cercetare deschise, prezentul proiect poate contribui la o înțelegere mai profundă a chestiunilor și dilemelor legate de identitate în contextul românesc contemporan, a căror origine poate fi testată cel puţin de la 1918 şi ca urmare a acestui moment. Explorând comparativ cele două provincii, Transilvania și Basarabia, proiectul își propune să sublinieze elementele care au modelat identitatea și au încurajat sentimentul de apartenență națională în era României Mari, concluzionând asupra aspectelor comune care persistă în cele două regiuni din epoca României Mari și până astăzi

Membrii echipei de cercetare

Director de proiect

Conf. univ. dr. Maria Tătar-Dan, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

Responsabil partener

Cercetător științific principal Nicolae Enciu, Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova

Cercetători seniori

Prof. univ. dr. Corina Teodor, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

Prof. univ. dr. Giordano Altarozzi, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

Cercetător postdoctoral

Dr. Mihai Țurcanu, Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova

Doctoranzi

Răzvan-Petru Ghișa, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

Cătălina Frangopol, Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova

Alexandru Molcosean, Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova